Toţi avem nevoie de o mână de ajutor, câteodată
Instinctiv simţim că dacă vorbim cu cineva, reuşim să mai scădem din intensitatea problemelor ce ne apasă, aşa că apelăm la bunăvoinţa prietenilor, rudelor sau partenerilor noştrii atunci când nu mai găsim nicio soluţie pentru rezolvarea problemelor noastre. Însă, uneori e nevoie să apelăm la ajutorul unui profesionist pentru a ne sprijini să mergem mai departe.
Sunt psihoterapeut şi am pregătirea profesională şi abilităţile necesare pentru a te putea ajuta să înveţi Read more [...]
Zilele trecute a trebuit să mergem până la poliție împreună cu puștul nostru ca să-i refacem pașaportul. Din momentul în care i-am spus că mergem la poliție a început să tragă de timp. Spălatul, îmbrăcatul și mâncatul au devenit dintr-o dată interminabile. Apoi drumul la fel. Se oprea să vadă fiecare mașină, îl strângeau pantofii, ce să mai, devenise un expert în procrastinare. Când să intrăm în sediu, el s-a oferit să aștepte afară. Descoperise că de pe trepte 
Primăvara începe să-și intre pe făgașul ei, iar în curând va fi impulsionată de floricele, mărțișoare și inimioare. Acum începe să se încălzească și o parte din haine încep să dispară una câte una, precum cojoacele din povestea babei Dochia. Odată cu ele, încep să se vadă semnele exterioare ale relațiilor abuzive.
În ”Emoții … în oglindă” vorbeam despre rolul părinților (mai ales al mamelor) în dezvoltarea personalității copiilor și spuneam că atunci 
Seria „neagră” a articolelor dedicate abuzului domestic continuă.
Violența lasă în urmă semne vizibile, corporale, ce sunt tratate de urgență, pentru a îndepărta orice risc de complicare medicală. Odată pus bandajul peste, „problema” a dispărut. Nimeni nu se gândește însă la victimele colaterale, cei care au fost expuși în mod direct la efectele agresiunii. Aceştia vor avea, la rândul lor, amintiri recurente și coșmaruri legate de acel eveniment și încet, încet 
Violența domestică este cea mai bine ascunsă formă de agresiune asupra altei persoane. Mulți dintre noi au auzit cel puțin în viață despre celebrele căzături în baie, sau lovituri în ușă. Nu conta că povestea era subțire și neplauzibilă. Nimeni nu credea că ușa se poate închide brusc de cel puțin trei ori peste față și de două ori peste coaste, însă povestea era luată ca atare pentru că o palmă dată în familie nu face gaură în cer și apoi, poate că o merita. 
„Copiii voştri nu sunt copiii voştri.
Ei sunt fiii şi fiicele dorului Vieţii de ea însăşi îndrăgostită.
Ei vin prin voi dar nu din voi
Şi, deşi sunt cu voi, ei nu sunt ai voştri.”
”Profetul” - Kahlil Gibran
Copiii vin prin noi, fără să fie ai noștrii, însă noi suntem cei care le predăm ceea ce va deveni moștenirea lor. Așa că voi vorbi despre rolul mamelor în formarea copiilor, rol care începe din momentul conceperii și durează până copiii se desprind și 
Am simţit o Înmormântare în Creier,
Bocitoare se jeleau neîncetat,
Umblând – de colo colo – până când
Şi Judecata mi-au întunecat
Emily Dickinson
Ciudate versuri, poate o să ziceți, dar frumoase. Dar ce muză ar putea să-ți înmoaie penelul în visare, astfel încât să așterni în vorbe asemenea emoții? Unii ar spera să audă că este doar o banală melancolie, dar, ar fi prea frumos, prea poezie și mai deloc adevărat. Numele ei este Depresie, și este 
Ce nevoie avem să comunicăm? La ce ne trebuie?
Da, la ce? Se poate trăi și fără asta… Oare? Cum ar arăta lumea fără acest ingredient cheie? Cel mai probabil, fără elementele adăugate de noi, pentru că în lipsa comunicării, noi, ființele umane nu am fi putut supraviețui.
Poate cineva ar spune că există oameni care nu vorbesc și totuși supraviețuiesc. Da, însă comunicarea este parte limbaj verbal și parte limbaj nonverbal. În cazuri de urgență se poate folosi doar unul 
Motto:
Când vă schimbați gândurile, vă schimbați viața!
Dr. Norman Peale
Zi de zi, ne folosim de limbaj. Practic, este calea prin care reușim să interacționăm cu ceilalți. Însă, de câte ori ne-am analizat limbajul? De câte ori am observat cum gândim?
Modul în care ne transpunem în limbaj gândurile, afectează în mod direct felul în care reușim să obținem ceea ce ne dorim, sau, de ce nu, duce la eșecul în a obținea a ceea ce ne-am plănuit. În următoarele 
După lupte seculare care au durat aproape un an, am relansat site-ul, într-o haină nouă. De-a lungul anului, multe povești au rămas nespuse, dar, niciodată nu este prea târziu. Va fi timp pentru ele, însă, una dintre ele merită spusă acum:
Anul trecut, cam pe vremea asta, pe o ploaie deasă, Ștefăniță Purcea, redactor la ”Zona de Reportaj” încărcat de aparate și trepiede intră la mine în cabinet și zice: ”Hai să facem o emisiune despre empatie”. (La acea vreme, se 
Luna trecută am fost invitat alături de alți profesioniști să încerc să fac un pic de lumină într-un subiect fierbinte. Educația sexuală în școli. Inițiativa a venit din partea echipei ”Romania te iubesc” și cutia Pandorei a fost deschisă ...Cine se ocupă în Romania de transmiterea informațiilor de calitate în acest domeniu? Pentru că se pare că la opționalul ”Educație pentru sănătate” predat în școli nu participă decât 12% dintre elevi. Cine sunt cei care 
Ce ne face pe noi, oamenii, să fim atât de deosebiți față de restul ființelor de pe Pământ? Cine ne-a ajutat să evoluăm atât de rapid? Să fie oare vreo rasă extraterestră ”vinovată” de această transformare rapidă și radicală a noastră?
O descoperire destul de recentă, făcută la sfârşitul anilor '90 la Universitatea din Parma - Italia de neuro cercetătorul Giacomo Rizzalotti împreună cu colegii săi Giuseppe Di Pellegrino, Luciano Fadiga și Vittorio Gallese a elucidat